Atelierele de traduceri ”Piese pentru U.N.A.T.C. Dramaturgie suedeză în traducere în limba română”



În perioada 20-24 februarie 2018, Cercul de Studii Scandinave al Secției de Filologie Suedeză (Universitatea din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Departamentul de Limbi și Literaturi Germanice) a organizat, în parteneriat cu Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale” București și cu sprijinul Svenska Akademien (Academia Suedeză), prima ediție a atelierelor de traduceri ”Piese pentru U.N.A.T.C. Dramaturgie suedeză în traducere în limba română”, inițiate și conduse de Carmen Vioreanu, traducător și conferențiar la Universitatea din București.



Atelierul a fost primul dintr-un șir de evenimente care se vor derula pe parcursul anului 2018, care marchează aniversarea a 50 de ani de studii de limba suedeză în România, la Universitatea din București.



Piesa selecționată și tradusă din limba suedeză în limba română a fost Una-alta (titlul original: Den ena för den andra), scrisă în 1788 de Gustav lll, rege al Suediei în perioada 1771-1792.



La atelier au participat 14 studenți și absolvenți de filologie suedeză ai Universității din București: Irina Aghelescu (studentă, Germană-Suedeză, anul ll), Sofia Avram (studentă, Chineză-Suedeză, anul lll), Bogdan Bartolis (student, Rusă-Suedeză, anul lll), Petra Antonia Binder (alumna, Germană-Suedeză 2011-2014, alumna U.N.A.T.C. masterat Scriere Dramatică, promoția 2016), Marina Cristea (studentă, Engleză-Suedeză, anul lll), Elena Crîngașu (studentă, Engleză-Suedeză, anul lll), George Dragnea (student, Germană-Suedeză, anul ll), Mădălina Grosoiu (studentă, Engleză-Suedeză, anul lll), Antonia Ispas (studentă, Germană-Suedeză, anul lll), Nicoleta Marinescu (studentă, Engleză-Suedeză, anul lll), Dariana Plăeșu (studentă, Germană-Suedeză, anul lll), Ana-Maria Pleșca (studentă, Germană-Suedeză, anul lll), Teodora Rîcu (studentă, Portugheză-Suedeză, anul lll),  Ciprian Țiganoiu (student, Rusă-Suedeză, anul ll)




Program:

Marți, 20 februarie 2018, 10.00-18.00
 10.00-10.10    Alocuțiune de bun-venit
Conf. univ.dr. Nicolae Mandea, Rectorul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale” București 


 10.10-11.00    Prelegere despre arta traducerii
Prof.univ.dr. Gabriel H. Decuble, scriitor, traducător, directorul Departamentului de Limbi și Literaturi Germanice (Universitatea din București)

 11.00-12.00    Prelegere despre Gustav al lll-lea
Conf.univ.dr. Carmen Vioreanu, Departamentul de Limbi și Literaturi Germanice / Secția de Suedeză (Universitatea din București)




 12.00-12.30         Pauză
 12.30-14.00   Atelier (lucru în grupe)



 14.00-15.00         Pauză


 15.00-16.30    Atelier (lucru în grupe)

 16.30-16.50         Pauză
 16.50-18.00    Atelier (lucru în grupe)


Miercuri, 21 februarie 2018, 10.00-13.30
10.00-11.30 Atelier (lucru în plen)
11.30-12.00 Pauză
12.00-13.30 Atelier (lucru în plen)



Joi, 22 februarie 2018, 10.00-13.30
10.00-11.30    Atelier (lucru în plen)
 11.30-12.00         Pauză

 12.00-13.30    Atelier (lucru în plen)

Vineri, 23 februari 2018, 10.00-17.00
10.00-11.30    Atelier (lucru în plen)

 11.30-12.00         Pauză
 12.00-13.30    Atelier (lucru în plen)

13.30-14.00         Pauză
 14.00-15.30    Atelier (lucru în plen)
 15.30-16.00         Pauză


 16.00-17.00    Atelier (lucru în plen)




Sâmbătă, 24 februarie 2018, 11.00-13.00

Lectura piesei Una-alta de Gustav lll  în traducere în limba română (studenți ai Masteratului de Pedagogie din cadrul U.N.A.T.C. și absolvenți ai Secției de Arta Actorului ai aceleiași universități)







Impresii ale participanților la ateliere: 

Gustav al lll-lea (1746-1792) 

De-a lungul anilor am condus câteva ateliere de traduceri (proză, teatru, poezie, basm) din limbile scandinave, engleză și franceză în limba română, cu studenți și absolvenți ai Universității București și ai Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale” București: proiectul ”lovegalzero” (anul universitar 2001/2002, Universitatea din București), proiectul ”Micul Eyjolf” de Henrik Ibsen (anul universitar 2006/2007, Masteratul de Scriere Dramatică din cadrul U.N.A.T.C.), proiectul Anna Politkovskaia in memoriam de Lars Noren (anul universitar 2008/2009, Masteratul de Scriere Dramatică din cadrul U.N.A.T.C.), proiectul ”Raoul Wallenberg. One Person can make a Difference (Universitatea din București, iunie-noiembrie 2013), proiectul ”Scandinavian Contemporary Poetry. Translation and Mediatization in Digital Public Spaces” (anul universitar 2014/2015, Universitatea din București), proiectul ”Scandinavian and Icelandic Folk Tales in Romanian Translation” (anul universitar 2015/2016, Universitatea din București”). 
Pentru atelierul de traduceri pe care l-am organizat și coordonat în perioada 20-24 februarie 2018 am ales numai studenți și absolvenți de filologie suedeză, din două motive - lucrul cu textul original, în limba suedeză, și formarea unor viitori traducători de texte dramatice. Atelierul a fost o noutate și pentru mine, fiind prima dată când am lucrat exclusiv cu filologi la rescrierea, în limba română, a unui text dramatic. 
Găsirea unui text potrivit pentru aceste ateliere nu a fost ușoară. Din rațiuni practice - drepturile de autor - am încercat să găsesc un text mai vechi, dar care să poată fi utilizat de studenții și masteranzii U.N.A.T.C., în lucrul la clasă sau pentru examenele de an. Textele scrise de regele Gustav al lll-lea mi-au atras în special atenția, prin structura dramatică și limbajul surprinzător de proaspăt și contemporan. 
Piesa Una-alta a fost scrisă în perioada ianuarie-februarie 1788 și a avut premiera pe 25 aprilie 1788 la Bollhuset, o clădire situată lângă Palat și Biserica Mare din Stockholm, care a găzduit multă vreme spectacolele Teatrului Regal Dramatic și ale Operei, până la finalizarea sediilor acestora. Bollhuset era practic, la acea vreme, principala scenă din Stockholm. 
Bollhuset, Stockholm 

Gustav al lll-lea este cunoscut pentru pasiunea sa pentru teatru. Interesul activ pentru diferite domenii artistice l-a moștenit de la mama sa, Lovisa Ulrika (1720-1782), fiica regelui Prusiei și nepoata regelui George l al Marii Britanii.
Lovisa Ulrika 
După ce s-a căsătorit în 1744 cu principele Adolf Fredrik (fost episcop de Lübeck), Lovisa Ulrika a transformat curtea regală suedeză într-un centru cultural demn de luat în seamă, îndeosebi palatul regal Drottningholm, situat la 50 de kilometri de Stockholm, numit la vremea aceea un Versailles baltic. 
Gustav s-a născut la 24 ianuarie 1746 în Stockholm și a primit până la vârsta de 16 ani o educație aleasă, în cele mai vaste domenii. Prima experiență concretă în domeniul teatrului a avut-o la vârsta de 6 ani când a regizat un moment artistic în onoarea zilei de naștere a mamei sale. 
Perioada 1718-1772 este numită în istoria Suediei ”Frihetstiden” (epoca libertății), caracterizată prin slăbirea autorității regale în favoarea parlamentului și celor două partide politice aflate la guvernare. A fost o perioadă coruptă, marile puteri - Franța, Marea Britanie, Rusia și Prusia - plăteau sume mari de bani pentru ca diferite formațiuni din parlament să voteze în chestiuni de interes pentru ele. 
În 1766, Gustav s-a căsătorit, împotriva voinței sale, cu prințesa Sofia Magdalena a Danemarcei. Ei fuseseră de altfel logodiți încă din 1750, când amândoi aveau 4 ani. Fusese o logodnă politică, așa cum și acum urma să fie o căsătorie politică. 
Sofia Magdalena a Danemarcei
Marele plan al lui Gustav, în calitate de prinț moștenitor al tronului Suediei (dar și al Danemarcei, care la acea vreme avea și Norvegia, Islanda și Insulele Feroe) era să sporească puterea regală în Suedia și să reinstaureze autocrația. Guvernul Franței dorea să îl sprijine financiar și de aceea Gustav întreprinde, la sfârșitul anului 1770, o călătorie de două luni în Franța. Cât timp Gustav se afla la Paris, în seara zilei de 12 februarie 1771, Regele Adolf Fredrik moare în urma unui atac de apoplexie. În aceeași seară, parlamentul din Stockholm se reunește și îl declară pe Gustav rege al Suediei, sub numele de Gustav al lll-lea. În 28 februarie, când solul ajunge în sfârșit la Paris cu vestea, Gustav se afla la un spectacol la Operă.
Încoronarea sa a avut loc în data de 29 mai 1772 în Biserica Mare din Stockholm, într-o ceremonie fastuoasă pe care chiar regele a regizat-o până în cel mai mic detaliu. 
Încoronarea lui Gustav al lll-lea ca rege al Suediei în Biserica Mare din Stockholm, 29 mai 1772
Imediat după încoronare, sprijinit de colaboratori apropiați (mai ales de fostul său guvernant, C.F. Scheffer, de colonelul finlandez Jakob Magnus Sprengtporten și de colonelul J. C. Toll), face planuri concrete pentru o lovitură de stat.
În data de 19 august 1772 reușește o lovitură de stat nesângeroasă, primită cu mult entuziasm de toată lumea.
Noua formă de guvernare prevedea, printre altele, că regele avea putere absolută în numirea membrilor consiliului regal (guvernului) și că era stăpânul politicii externe - nu avea însă voie să pornească un război de atac fără permisiunea guvernului - , parlamentul avea să decidă valoarea impozitelor. 
Gustav al lll-lea îmbrăcat în uniforma pe care a purtat-o în ziua de 19 august 1772
Dintre îmbunătățirile imediate, pe plan economic și social, sunt de menționat: abolirea torturii și limitarea pedepsei cu moartea pentru 34 de infracțiuni; emiterea edictului de toleranță religioasă din 1781; înființarea primei loterii de stat; fondarea Operei suedeze în 1773; emiterea în 1774 a unui decret referitor la libertatea presei (care însă proteja de critică atât Regele, cât și Biserica), introducerea dreptului femeilor de a păstra secret numele tatălui copilului la naștere, dacă așa doreau; introducerea costumului național în 1788; restructurarea Academiei de Desen în Academia de Pictură și Sculptură (1773), fondarea Teatrului regal Dramatic în 1787; fondarea Academiei Suedeze în 1786. 
Pe la începutul anilor 1780, regele Gustav a început să plănuiască un atac asupra Danemarcei, în urma căruia spera să obțină Norvegia. Pentru a camufla faptul că se pregătea de război începe în vara anului 1783 o călătorie mai lungă în Italia. Chiar dacă perioada aleasă a fost una foarte grea pentru Suedia (după erupțiile vulcanice din iunie 1783 din Islanda, Suedia a traversat un an de foamete și boală), vizita delegației suedeze în Italia a fost însemnată, atât din punct de vedere cultural, cât și politic. Gustav al lll-lea a fost primul rege protestant care a participat la o slujbă ecumenică la Vatican (slujba de Crăciun, 1783).
Papa Pius al Vl-lea și regele Gustav al lll-lea. Pictură pe un perete al Bibliotecii de la Vatican
Pentru a-i mulțumi pentru edictul de toleranță, Papa i-a permis amenajarea unei capele lutherane într-un palat din Roma. Prima slujbă protestantă de la Roma a fost ținută de Carl Edvard Taube (fost ofițer în armata Suediei), de Paștele din anul 1784. Pe toată perioada șederii în Italia, regele Gustav al lll-lea a cumpărat colecții impresionante de picturi, sculpturi și cărți, pe care le-a adus în Suedia. La sfârșitul șederii în Italia a fost invitat de către regele Ludovic al XVl-lea și regina Marie Antoinette să facă o vizită și la Paris. Aici, printre altele, a cumpărat insula Saint-Barthelemy, care a fost colonie suedeză 94 de ani, până în 1878 când a fost revândută Franței. 
Începând din 1786, nemulțumirile tuturor claselor sociale au început să fie din ce în ce mai mari. Au culminat în perioada 1788-1790, când Suedia s-a aflat în război cu Rusia.
Stockholm, 1788. Vase de război pregătite să plece în Finlanda.
La începutul anului 1788, Gustav încercase să atace Rusia din Finlanda, însă fără succes (Fiindcă, prin constituție, nu avea voie să pornească singur un atac și cum știa că parlamentul nu este de acord cu un război, a pus în aplicare următorul plan: câțiva soldați finlandezi au fost îmbrăcați în costume de cazaci, au trecut granița în Rusia, s-au întors în Finlanda și au atacat un avanpost suedez.)
Războiul cu Rusia a continuat în 1789-90 și s-a încheiat cu pacea de la Värälä din 14 august 1790. Nu s-au modificat granițele în urma acordului de pace, însă amendamentul că Rusia nu mai avea voie să se amestece în guvernarea Suediei a fost un câștig. Regele a rămas în permanență pe frontul din Finlanda și în fruntea armatei, aflându-se de multe ori în situații foarte primejdioase.
Gustav al lll-lea avea planuri de a se implica și în reinstaurarea monarhiei în Franța. Fostul Ambasador al Suediei în Franța, Axel von Fersen, l-a ajutat pe Ludovic al XVl-lea să fugă în 1791. Gustav plănuia o alianță cu monarhi europeni pentru a ataca Franța, însă, într-un final, singura alianță pe care a reușit să o încheie în acest scop a fost cu Rusia. Nu a mai avut timp să pună planul în aplicare. 
Principalul lider al opoziției din Suedia era generalul C.F. Pechlin, în casa căruia începuseră de prin 1790 să se urzească planuri pentru asasinarea Regelui.
Ofițerul Jacob Johan Anckarström (1762-1792) l-a împușcat mortal pe regele Gustav al lll-lea la balul mascat de la Opera din Stockholm, în seara zilei de 16 martie 1792. Ura față de rege sporise după ce tânărul ofițer asistase la execuția publică a militarilor care complotaseră împotriva regelui pe frontul din Finlanda și semnaseră, la Anjala, un document adresat împărătesei Ecaterina a ll-a a Rusiei, prin care îi cereau ajutorul.
După câteva tentative eșuate, regele a fost asasinat la un bal mascat la Operă în seara zilei de 16 martie 1792.
Costumul purtat de Gustav al lll-lea la balul mascat de la Opera din Stockholm, în 16 martie 1792
Gustav al lll-lea a murit în data de 29 martie 1792, după treisprezece zile de suferință, timp în care a fost activ politic. 
Regele Gustav al lll-lea, imediat după ce a fost împușcat
Catedrala Riddarholmskyrkan (Stockholm), pregătită pentru înmormântarea Regelui Gustav al lll-lea (14 mai 1792)
După moartea sa, prințul moștenitor Gustav lV Adolf a fost numit rege al Suediei. În 1809 avea să fie dat jos de pe tron și trimis în exil, iar în locul său numit ducele Karl, fratele mai mic al lui Gustav al lll-lea. 
Gustav lV Adolf (1778-1837, Elveția), rege al Suediei în perioada 1792-1809
Gustav al lll-lea fost foarte generos cu scriitorii și poeții din vremea lui, oferindu-le burse și funcții înalte în stat. Angajații Operei din Stockholm erau scutiți de la plata impozitelor. 
A sprijinit în mod real învățământul din Suedia, mai ales cea mai mare universitate din țară, cea din Uppsala. Din punctul său de vedere, învățământul trebuia să se orienteze  asupra formării unor cetățeni utili societății. A donat prin testament toată colecția sa de cărți Bibliotecii Universității din Uppsala. 
Pentru Gustav al lll-lea, teatrul era cel mai bun mod de a cultiva simțurile, de a rafina gusturile și de a dezvolta limba suedeză. A scris douăsprezece piese de teatru și a lăsat multe în lucru. Pentru multe librete de operă a venit cu ideea și a scris scenariul. De cele mai multe ori, regele cumpăra din banii lui decoruri și costume și participa la repetiții, venind cu idei legate de regie, scenografie, dar și de interpretare. 
Scena sa preferată, unde s-a aflat de multe ori chiar în postura de actor, a fost cea de la castelul Gripsholm. Acolo își petrecea de obicei verile și Crăciunul. Tot acolo a scris și majoritatea pieselor.
Teatrul Castelului Gripsholm
Un alt loc în care a lucrat în ultimii ani de viață a fost un mic pavilion cu 7 camere, construit în parcul Haga, în nordul orașului Stockholm. 









Comentarii

Postări populare de pe acest blog